PERICOLUL UTILIZĂRII BĂNCILOR DIN ROMÂNIA
Motivul pentru care trebuie să eviți
băncile din România
!Pe scurt, motivul pentru care este bine să ocolești relația cu băncile din România când vine vorba de criptomonede, este simplu: băncile îți vor închide conturile bancare pentru orice tranzacție legată de criptomonede.
Criptomonele - un “risc financiar” pentru sistemul bancar (conform BNR și BCE)
Totul începe când Banca Națională a României, printr-un comunicat emis în martie 2015, și urmat de un al doilea comunicat în anul 2018, atrăgea atenția asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite.
La acel moment un Bitcoin valora 291 de dolari iar moneda Etherium nu exista încă, aceasta apărând pe piață în 30 iulie 2015 iar la acel moment un Etherium valora 0,8 dolari.
Astăzi 31 ianuarie 2021, 6 ani mai târziu, un Bitcoin valorează 32.722 de dolari iar un Etherium 1300 de dolari.
Populația vrea Criptomonede dar
Băncile se opun inovației
Banca Națională a României semnala atunci o creștere a interesului populației față de monedele virtuale, în special pentru Bitcoin atât din perspectiva deținerii cât și din perspectiva tranzacționării acestora.
Banca Națională a României avertiza că s-ar fi amplificat riscurile financiare și reputaționale ale deținătorilor de criptomonede. Totodată BNR clasifica criptomonedele drept active speculative, extrem de volatile și extrem de riscante.
BNR mai menționa că datorită riscului reputațional la nivelul instituțiilor de credit, BNR în calitatea sa de autoritate de supraveghere a acestora, descuraja orice fel de implicare în legatură cu criptomonedele, și interzicea băncilor inclusiv perspectiva furnizării de servicii pentru entitățile care ofereau tranzacționarea criptomonedelor sau servicii de investiții.
Lipsa unor politici și legi serioase cât și lipsa unor parlamentari care să promoveze legislație pentru susținerea industriei cripto din România, a dus la multe pierderi, atât industriei IT, cât și antreprenorilor cât și persoanelor fizice, care s-au trezit că nu au acces la servicii bancare dacă aceștia au, au avut sau vor avea vreodată legătură cu tranzacționarea criptomonedelor.
În anul 2018 BNR avertiza asupra unui așa zis potențial risc asupra sistemului financiar românesc, dar menționa la acel moment, că volumele tranzacționate sunt prea mici pentru a reprezenta o amenințare serioasă la stabilitatea financiară a României.
Din păcate, BNR nu lucra și nu gândea cu propriul cap, aceasta executând ordinele venite de la “șeful cel mare”, Banca Central Europeană.
Astfel, printr-o simplă decizie, BNR omoară orice fel de inovație romanească în domeniul criptografic, poziționând România printre țările bananiere.
BCE, EBA și Avertizarea adresată consumatorilor europeni.
Banca Central Europeană se chinuia din răsputeri, incă din anul 2013, să convingă toate băncile centrale ale statelor europene cum că, criptomonedele reprezintă un mare pericol pentru existența lor, ca bănci, în viitorul circuit financiar internațional.
Autoritatea Bancară Europeană ( EBA) publicase deja în decembrie 2013 un document care se numea “Avertizare adresată consumatorilor cu privire la monedele virtuale”.
Prin acest document Autoritatea Bancară Europeană începea o campanie prin care încerca să convingă consumatorii europeni că, criptomonedele sunt ba periculos de ținut, ba o investiție proastă, ba că și-ar pierde valoarea peste noapte ajungând la zero.
Aceștia nu se opresc aici, și se duc până în pânzele albe, declarând că criptomonedele sunt folosite pentru activități infracționale și mai ales pentru spălare de bani.
Găsiti documentul EBA în link-ul de mai jos:
https://www.eba.europa.eu/sites/default/files/documents/10180/598420/a061de0a-0cab-4eac-ac0e-29a589798ccc/EBA_2013_01030000_RO_TRA.pdf
Anii au trecut și între timp Banca Central Europeană a reușit să convingă majoritatea băncilor centrale ale statelor europene, să interzică folosirea acestora, prin reglementari bancare.
Puteți să vedeți pozițiile statelor membre europene în documentul BNR de mai jos.
Link BNR privind Pozițiile exprimate de către statele europene cu privire la monedele virtuale:
https://www.bnr.ro/Pozi%C8%9Biile-exprimate-de-catre-statele-europene-cu-privire-la-monedele-virtuale-12132-Mobile.aspx
În anul 2020 România făcea ultimii pași pentru transpunerea Directivei (UE) 2018/843 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și a finanțării terorismului, pe scurt Directiva AML5. Acest proces legislativ a completat Legea nr. 129/2019 privind combaterea spălării banilor.
Link catre Directiva (UE) 2018/843
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018L0843
Directiva (UE) 2018/843 țintea, bineințeles, către criptomonede, către furnizorii de servicii de schimb cât și către furnizorii de portofele digitale, aceștia urmând să aplice sisteme de recunoaștere a clientului (KYC) precum și sisteme de monitorizare și raportare a tranzacțiilor suspecte.
Tot din această Directivă izvora și obligația de autorizare și înregistrare a acestor servicii la Ministerul FInanțelor Publice.
Stufoasa Ordonanța nr.111/2020 din 1 iulie 2020 avea să intre în vigoare, cu mai multe amânări, la data de 14 ianuarie 2021.
Pe langă toate cele amintite, Ordonanța nr.111/2020 activa Operaționalizarea Registrului Central Electronic pentru conturile bancare IBAN, la nivelul ANAF.
Link către Ordonanța de Urgență nr.111/2020
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_111_2020.pdf
Cum îți închide o bancă din România conturile bancare pentru tranzacțiile cu criptomonede.
1. În prima instanță, după ce persoana fizică sau juridică încasează numerar din servicii de exchange cripto, este rugat să prezinte documente justificative pentru acele tranzacții.
Chiar dacă, persoana în cauză are cele mai bune intenții din lume și pune la dispoziția băncii documentele justificative cerute, banca la acel moment pur și simplu urmează pașii pentru suspendarea serviciilor și desfacerea contractului cu clientul.
Mai jos vă prezentăm un fragment dintr-un astfel de document:
2. În final, clientul primește o notificare de închidere de cont de la bancă, cu precizarea că a încălcat dispozițiile BNR cât și contractul cu banca.
Mai jos vă prezentăm un fragment dintr-o astfel de notificare de suspendare a conturilor bancare:
Din bunăvoința lor de a face pe “polițistul economic”, în ideea și sub pretextul protejării Statului Român de “tranzacții suspecte” și “operațiuni de spălare de bani”, bancile isi lasă clienții fară conturile bancare, și fără să dea drept de apel clientului.
Cazurile sesizate către echipa CryptoHub.ro ne-au arătat și mârșăvia băncilor, care tratează clienții care au avut legatură cu tranzacții cu criptomonede, ca pe ultimii infractori, mergând până în acel punct în care doreau să-și pună clienții pe drumuri de la Constanța la Cluj, dacă persoana dorea să își rezolve “problemele” cu contul dar mai ales recuperarea soldurilor aferente conturilor bancare.
Încheiem acest articol cu recomandarea de evitare sub orice formă serviciile bancare din România atunci când aveți de-a face cu tranzacții cu criptomonede.
Există multe servicii bancare europene la care aveți acces ca și român, servicii și bănci care vă vor trata ca pe un client prețios, în comparație cu băncile din România care pur și simplu își bat joc de clientii lor.
Va invităm să citiți articolul Cele mai bune bănci cripto-prietenoase din Europa.